Micalaca Noua a aparut si s-a dezvoltat in perioada interbelica, fiind o prelungire spre vest a cartierului de azi Micalaca (denumita acum "veche”), fostul sat Ytelaka, mentionat documentar in anul 1177, ca o donatie a regelui Béla III catre capitlul din Orod (comuna Vladimirescu, fosta Glogovat).
Inca de la inceput, locuitorii acestei noi asezari, in mare parte romani, s-au dovedit buni crestini, dornici sa-si duca viata sub obladuirea bisericii. In acest scop, pe data de 10 mai 1925, intervin la forurile superioare bisericesti pentru infiintarea unei parohii ortodoxe. Ministerul Cultelor si Artelor, cu o adresa din 18 septembrie 1925, accepta infiintarea parohiei care numara atunci 408 credinciosi. Primele slujbe religioase au fost oficiate intr-o sala de curs a scolii primare de pe strada Fabius. Primul preot slujitor a fost parintele consilier Caius Turicu (1925-1927). De atunci si pana in prezent, un sir de preoti vrednici a pastorit in aceasta parohie: Cornel Muresan (1927-1928), Romulus Furdui (1928-1939), Ioan Butiu (1939-1956), Dumitru Gornic (1956-1959), Aurel Jiva (1959-1973), Victor Biliboaca (suplinitor) si Terentie Mihit (1973), Nicolae Marcu (de la 1 ianuarie 1974 si pana in prezent), Miron Iercan (1979-2003), Gheorghe Oprea (1997-2003). Din 2004, slujeste si Adrian Bara, parohul Parohiei Arad Pasaj-Polivalenta-Podgoria, precum si diaconul Marcel Marcu, profesor de religie la Liceul Forestier.
Parohia Arad - Micalaca Noua cuprinde credinciosi de pe strazile Barzava, Calea Radnei, Dosoftei, Lermontov, Liliacului, Viorelelor, Maximilian, Fabius, Crinului, Lalelelor, Luncii, Cerbului, Poenei, Mioritei, Prieteniei, Imasului, Bujor si blocurile 102, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 115, 116, 117, 118, 119, 120, 121, 122, 123, 124, 125, 126, 127, 128, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 146, 147, 148, 149, 150, 151, 152, 153, 154, 155, 160, 161, 162, 163, 164, 165, 230, 247, 248, 249, 250, 255.
Biserica
Prin stradania credinciosilor si sub pastorirea preotului paroh Romulus Furdui, la 8 septembrie 1930 s-a pus si s-a sfintit piatra fundamentala a actualei biserici cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril”. Construirea bisericii a durat patru ani (1930-1934) si a fost efectuata conform proiectului arhitectului Silvestru Rafiroiu, cel care a conceput si "Crucea Martirilor” ("Troita”) din parcul Eminescu, precum si alte edificii din Arad.
Biserica este asezata pe un soclu inalt de piatra cioplita, zidurile sunt de caramida, iar acoperisul este invelit cu tabla. Lungimea sa este de 17,50 m, iar latimea de 8 m. Interiorul bisericii are o capacitate de 350 de credinciosi.
Situata langa soseaua Arad-Deva (Calea Radnei, azi strada Iuliu Maniu), ea se afla sub nivelul acesteia, datorita construirii viaductului de deasupra caii ferate Arad-Timisoara, in anii ’77-’78, fapt care a determinat o inaltare corespunzatoare a soselei insasi.
Arhitectura
Biserica "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” este construita pe un plan triconc, cu doua turle octogonale, una pe naos si cealalta pe pronaos. Absida altarului si absidele laterale sunt ridicate pe cinci laturi ale unui poligon. In interior, absidele sunt semicirculare. Pronaosul este supralargit (4x8m). In dreptul lui, in exterior, a fost plasata o constructie speciala care adaposteste scara de urcare in balcoanele pronaosului. La nivelul balcoanelor a fost construit un cafas amplu, sprijinit pe stalpi puternici.
Plastica arhitectonica evoca pe cea de la biserica manastirii Dealu, ctitorita de Radu cel Mare, in anii 1499-1501, model preluat de principalele monumente de arhitectura religioasa din Tara Romaneasca, in secolele al XVI-lea si al XVII-lea. Un brau median, cu sectiune semicirculara, imparte fatadele in doua registre. Registrul inferior este decorat cu panouri dreptunghiulare de tencuiala, marcate de muluri cu profil semicircular. Registrul superior este prevazut cu arcaturi oarbe, animate in interior cu cercuri realizate in mulura cu aceeasi sectiune semicirculara.
Motivul arcaturii este reluat, la dimensiuni mai mici, la baza celor doua turle. Tamburii turlelor au pe fiecare fata cate o fereastra, marcata de un ancadrament cu profil in retragere, terminat cu un arc semicircular. Ferestrele sunt surmontate de o arcatura continua, alcatuita din trei siruri de denticuli. (Motivul denticulilor este repetat la baza acoperisului turlelor.)
Aceasta succesiune pe verticala a arcelor cu profil semicircular subliniaza tendinta de lansare a edificiului bisericii, a carei silueta, admirabil proportionata, zvelta, cu o ornamentatie minima, dar cu un efect estetic maxim, se impune ca o realizare remarcabila a arhitecturii de traditie bizantino-romaneasca din judetul nostru.
In final, mentionam un amanunt: pe fatada de Vest a bisericii, in cele doua panouri laterale din registrul inferior, arhitectul Silvestru Rafiroiu a amplasat doua nise, in care, in anul 2004, pictorul aradean Corneliu Artimon a reprezentat portretele Arhanghelilor Mihail si Gavril.
Pictura murala
Pictura murala acopera peretii, bolta si suprafata interioara a turlei de pe naos. Ea a fost executata in anii 1943-1944, de catre pictorul Cornel Cenan din Cluj, un reprezentant de seama al stilului neobizantin romanesc din acea vreme. Luand in considerare dimensiunile bisericii si posibilitatile oferite de suprafetele ce urmau sa fie pictate, avand in vedere numarul restrans al acestora, pictorul a adoptat un program iconografic redus la esential. Posedand un deosebit simt al monumentalului, Cornel Cenan a preferat scenele ample, dar cu putine personaje, incat ele pot fi "citite” cu usurinta de cei care le privesc. Mesajul biblic si talcul scenelor pictate isi gasesc calea directa spre mintea si inima credinciosilor. S-a nascut astfel un ansamblu pictural aerisit, impunator, innobilat de un colorit adecvat. Predomina un rosu pretios si un albastru calm care genereaza o atmosfera propice reculegerii.
In tratarea formelor, Cornel Cenan a recurs la o stilizare avantata, care imbina verva cu tendinta decorativa. Mai ales in redarea vestimentatiei personajelor sfinte, el a introdus o miscare, uneori o involburare aproape "baroca”, departe de hieratismul sever traditional. Totodata, chipurile unor sfinti au dobandit un caracter mai pregnant uman. Unele reprezentari, cum ar fi cele ale prorocilor, au devenit veritabile portrete. Nimic nu impreteaza insa asupra trasaturilor decorative ale ansamblului pictural. Tendinta decorativa este sustinuta si de plasarea scenelor si a portretelor de sfinti in chenare decorative fastuoase, in care predomina vrejul si frunza de acant redata intr-o stilizare sofisticata. Toate aceste elemente, enumerate mai sus, se armonizeaza intr-o pictura, in acelasi timp, clara si somptuoasa, monumentala si decorativa.
Autor: Horia Medeleanu
Sub obladuirea pr. ic. stavr. Nicolae Marcu - paroh
si a Consiliului Parohial Arad - Micalaca Noua
